+373 69 116 589 +373 (22) 27 06 75 ovisus@ovico.md

Care sunt cauzele keratoconului ? Simptome

Sunt multe teorii asupra a ceea ce ar putea sa produca keratoconul, dar cauza exacta a bolii de ochi este necunoscută. Bazate pe cercetare şi asocierea sa cu alte condiţii, medicii şi cercetătorii au venit cu unele teorii. Cu toate acestea, nici una dintre teorii nu explică totul iar unii spun ca pot fi cauzate de o combinaţie de factori. Se crede ca genetica şi mediul înconjurător joacă un rol în producerea keratoconus.

Mediul inconjurator:

  • Frecarea la ochi: persoanele cu keratoconus pot deteriora mai uşor corneea datorita unor traumatisme minore cum ar fi frecarea la ochi.
  • Multe boli asociate cu frecarea  la ochi datorită mincarimilor pot provoca keratocon. Acestea includ alergii sezoniere, conjunctivita, simptome asociate lentilelor de contact diurne, iritare/alergii şi diverse boli atopice (precum febra fânului, eczeme, astm şi alergii alimentare).
  • Stresul oxidativ: Unele cercetări indică o anormala procesare a radicalilor superoxizi în corneea keratoconica şi o implicare a stresului oxidativ in dezvoltarea acestei boli. Aceasta înseamnă ca la corneea keratoconica iilipseste posibilitatea de autoreparare, lucru care se face cu uşurinţă la o cornee normala. Ca orice ţesuturi din organism, corneea creează substante reziduale dăunătoare in timpul metabolismului. Corneea keratoconica nu este capabila sa elimine radicalii liberi astfel încât acestia rămân în ţesut şi pot cauza deteriorarea structurală.

Genetica:

O teorie este ca keratoconul ar putea fi cauzat de genetica. Cu toate acestea, pe baza informatiilor stiintifice actuale, sansa de a mosteni  keratoconul este relativ mică,  astfel încât majoritatea pacienţilor cu keratoconus nu au alţi membri ai familiei cu boala.

Unele studii sustin ca  keratoconul ar avea cauza in evolutia anormala a corneei, prin lipsa unor importante fibre de ancorare care  stabilizeaza structural corneea anterioara. Acest lucru determină bombarea corneei din cauza flexibilitatii sporite.

Multe boli genetice sunt asociate cu keratoconul inclusiv  Sindromul Down, Sindromul Marfan sau Sindromul Ehlers-Danlos.

Varsta

Tipic, keratoconul începe în adolescenţă şi avansează până se ajunge la maturitate. O teorie pentru a explica de ce progresia keratoconului se opreşte la inceputul maturitatii este ca expunere UV şi imbatranirea corneei sporeşte rigiditatea corneei şi previne progresia. Crosslinkingul corneean de colagen (CXL) este o procedura care accelerează acest proces natural, oprindu-se astfel progresia keratoconului în majoritatea cazurilor.

KERATOCONUL SIMPTOME ŞI SEMNE

Simptome

Simptomele de keratoconus în general incep in adolescenta tarzie sau odata cu implinirea varstei de 20 de ani, dar experienta arata ca poate incepe in orice moment al vietii.

Keratoconusul poate cauza uneori efecte nocturne nedorite din cauza halourilor şi sclipirii.

Cele mai precoce semne de keratocon sunt:

  • Vedere neclara
  • Necesitatea de a schimba frecvent o prescripţie de ochelari sau lentile de contact
  • Vedere neclara care nu mai poate fi corectata cu ochelari 

 Alte simptome includ:

  • Creşte sensibilitatea la lumina
  • Dificultate in a conduce noaptea
  • Halouri şi reflexiile mai ales noaptea                                      
  • Oboseală a ochilor
  • Dureri de cap şi durerea ochiului
  • Iritarea ochilor

In stadiile avansate ale keratoconului, pacientul poate resimti o incetosare bruscă a vederii la  un ochi cu care nu a avut probleme in ultima perioada. Aceasta se numeşte „hydrops acut” şi este datorat infuziei bruste de lichid în corneea întinsa. În cazuri avansate, cicatricile superficiale care se formeaza la nivelul apexului umflaturilor corneei, dau nastere unei deteriorari mai mari a vederii.

DIAGNOSTIC

Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la un control de specialitate daca acuza scaderi ale acuitatii vizuale, diplopie sau orice alt simptom de natura oftalmologica, pentru a fi diagnoticati si pentru a primi tratament de specialitate. In cazul in care corectia cu ochelari sau lentile de contact nu este satisfacatoare, specialistii recomanda ca pacientul sa fie consultat de catre un oftalmolog cu experienta in astfel de cazuri sau chiar cu o supraspecializare in acest domeniu.

Adesea keratoconul este diagnoticat in adolescenta. Scaderea acuitatii vizuale este principalul simtpom care determina prezentarea pacientului la medic. Investigarea bolnavului este inceputa cu anamneza, medicul afland in cadrul acesteia simptomele exacte, debutul lor si daca pacientul are antecedente personale patologice sugestive. Este foarte important de aflat daca astfel de probleme au existat in familie, deoarece keratoconul poate avea transmitere genetica.

Investigatia oftalmologica initiala in keratocon este reprezentata de examenul cu lampa cu fanta a corneei. Daca boala este avansata, aspectul corneei este foarte sugestiv si un specialist cu experienta in domeniu poate diagnostica foarte rapid cazul. In functie de etapa de evolutie in care este surprins keratoconul, medicul poate indica si alte investigatii mai exacte.

Pentru obtinerea unui diagnostic de certitudine se poate realiza topografia corneeana Ea este de fapt o procedura diagnostica noninvaziva utila in realizarea unei harti topografice a curburilor de la suprafata corneei. Procedura se realizeaza in doar cateva minute si este nedureroasa. Diagnosticul pozitiv de keratoconus rezultat in urma unei topografii de cornee este dat de o keratometrie medie de peste 47,2 D, un astigmatism mai mare de 1,2 D si o inclinare a axei astigmatismului mai mare de 21˚. Rezultatele ei sunt foarte bune si pot localiza eventuale cicatrici sau regiuni distorsionate, astfel incat diagnosticarea keratoconului sa fie cat mai exacta.

No Comments

Post a Comment